LEGELAZI.ROBlogDespre noi
Tipuri de acte:
lege hotărâre decret decret-lege ordin instrucțiuni circulară dispoziție sinteză răspuns normă regulament ordonanță precizări criterii contract muncă decizie ordonanță de urgență situație listă comunicat constituție moțiune declarație convenție completare metodologie anexă rectificare acord procedură statut apel îndrumar amendament proces verbal încheiere sentință mesaj tarif vamal cartă protocol raport proclamație înțelegere reglementări memorandum aranjament tratat instrument pentru amendare act adițional nomenclator proiect de lege program opinie separată programă analitică codul de etică strategie addendum rezoluție plan contract-cadru prescripții codul internațional de management reguli codul justiției militare act act internațional metodă codul internațional pentru cereale codul internațional (ftp) codul lsa contract ghid tablou de evidență casare normativ recurs document cerințe modul condiții și proceduri manual de operare standard codul civil codul de procedură civilă codul comercial codul aerian codul familiei codul penal codul de procedură penală codul muncii codul fiscal codul silvic codul de procedură fiscală codul vamal sistem repere metodologice codul pentru construcția navelor speciale codul modu proiect principii registru codul consumului manualul primarului manualul prefectului codul de reglementare a conținutului audiovizual cod tehnic al gazelor naturale soluție atribuții poziție comună acțiune comună directivă propunere cpv schemă codul de bune practici în fermă mecanisme aviz consultativ cod tehnic codul navă caiet sarcini-cadru pact studiu modalități unitare codul osv propunere conținut-cadru dosar codul inf codul de siguranță codul isps calculator impozite minută discurs cadru general tranșe de venit impozabil codul european de securitate socială codul de standarde internaționale și practici recomandate măsuri codul studiilor universitare modalități și proceduri codul drepturilor și obligațiilor studentului flux informațional cod de procedură disciplinară cod de conduită inițiativă legislativă cuantum total specificație tehnică condiții instrument cod deontologic comunicare opinie concurentă conținut cerere scrisoare cod de practică ordonanță militară adeverință recomandări modalitate tip act nefolosit notă tarife cadru strategic


DECLARAŢIA nr. 1 din 2 aprilie 2024 Parlamentului României cu ocazia marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi a 75 de ani de existenţă a NATO



emitent: Parlamentul
data vigoare: 02 aprilie 2024
publicat în: Monitorul Oficial nr. 286 din 02 aprilie 2024


În temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, cu completările ulterioare,
Parlamentul României adoptă prezenta declarație.
În urmă cu 20 de ani, la 29 martie 2004, România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, cea mai importantă și puternică organizație politică și de securitate din istorie. Marcarea celor două decenii de la aderarea României la NATO precedă aniversarea a 75 de ani de la semnarea Tratatului de la Washington. Acest moment a fost definitoriu după cel de-al Doilea Război Mondial, prin rolul său de afirmare a unității spiritului de apărare comună, cu scopul de a prezerva democrația și valorile ei, și de descurajare a izbucnirii conflictelor care, timp de secole, au măcinat continentul european.
Celebrarea a 75 de ani de NATO are loc în contextul în care spectrul războiului planează din nou asupra Europei, odată cu declanșarea războiului de agresiune ilegitim, ilegal și nejustificat al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Agresiunea rusă din Ucraina a demonstrat, odată pentru totdeauna, că Federația Rusă disprețuiește multilateralismul, principiile fundamentale ale dreptului internațional și ordinea internațională bazată pe reguli, drepturile omului și arhitectura internațională de securitate construită prin eforturi conjugate timp de mai bine de jumătate de secol. În cele două decenii de apartenență la NATO, România a confirmat rolul său important în consolidarea securității și promovarea stabilității, ca membru al NATO.
În ultimii ani, ordinea internațională bazată pe reguli este profund contestată de actori statali și nonstatali, atât prin mijloace convenționale, cât și prin mijloace asimetrice și hibride care țintesc fibra democratică a societăților și urmăresc să creeze diviziuni. Mediul global de securitate se află într-un punct de inflexiune, pe fondul unor conflicte armate internaționale, regionale și locale, agravate de factori multiplicatori precum schimbările climatice, presiunea economică și socială sau utilizarea cu scopuri maligne a tehnologiilor emergente și disruptive.
Pe parcursul ultimilor 20 de ani, NATO a fost mai puternică alături de România, iar România a crescut împreună cu NATO, în cadrul unui proces de continuă transformare și consolidare a eforturilor de apărare pentru a combate amenințările de securitate în continuă evoluție.
Aniversarea a 20 de ani de apartenență la NATO prezintă oportunitatea unui bilanț de etapă al îndeplinirii unui obiectiv major al politicii externe a României post-1989: ruperea definitivă de moștenirea totalitarismului și revenirea la familia democrațiilor europene și euroatlantice. În același timp, consacră voința, angajamentul și determinarea României de a face parte din grupul statelor democratice care își apără securitatea și democrația în cadrul unei comunități fondate pe valori comune.
Aderarea la NATO a crescut rolul și profilul României ca actor în domeniul apărării, cu contribuții semnificative la nivel regional și global, prin participarea la un număr important de misiuni și operații ale NATO alături de Aliați și parteneri. Asumarea rolului de stat-pivot, precum și a celui de furnizor de securitate în cadrul arhitecturii transatlantice de securitate a condus la maturizarea edificiului național de apărare și a conferit un grad crescut de responsabilitate atât în ceea ce privește propria securitate, cât și securitatea Aliaților.
Onorarea de către România a angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru apărare reprezintă un reper important din această perspectivă.
Astfel, notăm crearea, alături de Polonia, a formatului de consultări consolidate între Aliații de pe Flancul Estic al NATO, București 9, dar și a trilateralei pe probleme de securitate România-Polonia-Turcia.
Eforturile României pentru descurajare și apărare s-au tradus printr-o continuă îmbunătățire a înzestrării și prin angajamentul privind cheltuielile de apărare, dar și prin eforturi conceptuale.
Conceptul Strategic din 2022 al NATO, care stabilește principalele repere ale acțiunii Alianței, consacră importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Aceste elemente au fost reiterate cu ocazia Reuniunii miniștrilor de externe ai statelor membre NATO, care a avut loc la București în noiembrie 2022.
Astfel, ca parte integrată a NATO, România a avut un rol definitoriu în consolidarea proceselor de descurajare și apărare la nivelul NATO, inclusiv prin operaționalizarea sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS), element-cheie al componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă European Phased Adaptive Approach (EPAA). Aceste eforturi au fost combinate cu stabilirea mai multor comandamente NATO pe teritoriul național, în vederea coordonării eforturilor Aliate pe Flancul Estic al NATO și protejării Alianței în integralitatea sa, Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est al NATO (HQ MNC - SE) de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO de la București (HQ MND - SE), Brigada Multinațională Sud-Est de la Craiova (HQ MN BDE - SE).
În eforturile sale în domeniul securității și apărării, țara noastră a fost în permanență însoțită de ceilalți Aliați a căror solidaritate s-a manifestat pe tot parcursul acestor 20 de ani și cu cea mai mare intensitate în momentele de cumpănă ale securității țării noastre. Astfel, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei, cea mai mare criză de securitate în zona euroatlantică cel puțin de la căderea comunismului, NATO a decis crearea de structuri de descurajare și apărare suplimentare, inclusiv în România, prin Grupul de Luptă condus de Franța, la care au participat și continuă să participe și alți Aliați. Partenerul nostru strategic, SUA, și-a crescut, de asemenea, considerabil prezența militară în țara noastră pe fondul deteriorării semnificative a mediului de securitate din vecinătatea României.
România va continua să își consolideze capacitățile de apărare pe baza unui concept de securitate cuprinzător, în vederea menținerii ordinii internaționale bazate pe reguli. Ne vom menține determinarea și angajamentul pentru apărarea tuturor Aliaților împotriva tuturor amenințărilor, oricare ar fi sursa acestora. De asemenea, vom continua să ne îndeplinim toate obligațiile în ceea ce privește dezvoltarea propriei noastre capacități de apărare, ca parte integrală a angajamentelor asumate prin Tratatul de la Washington.
România va continua să acționeze, de o manieră coerentă și predictibilă, pe baza celor trei elemente definitorii ale politicii sale externe și de securitate: apartenența la NATO și la Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii. România își va intensifica, totodată, eforturile pentru consolidarea cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cu scopul de a crește eficiența acțiunilor celor două organizații și a sprijinului reciproc.
La 20 de ani de la aderarea României la NATO, omagiem memoria militarilor români care au făcut sacrificiul suprem în numele democrației, libertății și drepturilor omului, în misiuni desfășurate sub drapelul NATO. Sacrificiul acestora va rămâne mereu în memoria noastră, iar prin eforturile noastre de apărare a Alianței și, implicit, a teritoriului național vom duce mai departe amintirea lor. Reiterăm, totodată, respectul nostru profund pentru toți cei care au participat la misiunile asumate de România în cadrul NATO și le mulțumim pentru serviciul lor loial și onorant.
Apartenența României la NATO reprezintă o garanție a protecției cetățenilor români, care continuă să susțină într-o proporție covârșitoare rolul determinant al NATO în mediul contemporan de securitate. Apartenența la NATO reprezintă, totodată, un factor de stabilitate a edificiului național, inclusiv în dezvoltarea democratică și în prosperitatea economică a societății românești.
În acest moment aniversar, când sărbătorim avantajele apartenenței la cea mai de succes organizație politico-militară din istorie, ne gândim și la datoria noastră de a susține continuarea proiectului de extindere a zonei de valori și securitate în zona euroatlantică, care a adus României atâtea beneficii în ultimii 20 de ani. Este responsabilitatea noastră să continuăm să sprijinim Ucraina pentru a-și menține independența, suveranitatea și integritatea teritorială în fața agresorului rus și să sprijinim aspirațiile legitime ale altor state vulnerabile din vecinătatea noastră, ca Republica Moldova și Ucraina, de a trăi în democrație, securitate și prosperitate.
Într-un context de securitate în continuă schimbare, România va continua să fie avanpostul de apărare al NATO împotriva oricăror amenințări asupra teritoriului Aliat, respectând angajamentele asumate și depunând eforturi constante pentru apărarea valorilor comune care constituie cheia de boltă a NATO: democrația, libertățile individuale, respectarea drepturilor omului și a statului de drept.
Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 2 aprilie 2024, cu prilejul sesiunii solemne consacrate marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică și a 75 de ani de existență a NATO.
Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 2 aprilie 2024, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
ALFRED-ROBERT SIMONIS
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
București, 2 aprilie 2024.
Nr. 1.
-----


Căutare avansată

Tipuri de acte normative

Emitenți
Academia de Științe Agricole și Silvice, Academia de Științe Juridice din România, Academia Română, Act Internațional, Administrația Națională a Penitenciarelor, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Adunarea Constituantă, Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția de Cooperare Culturală și Tehnică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Agenția Națională Antidoping, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate , Agenția Națională de Administrare Fiscală, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Agenția Națională de Control al Exporturilor, Agenția Națională de Control al Exporturilor Strategice și al Interzicerii Armelor Chimice, Agenția Națională de Integritate, Agenția Națională de Privatizare, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Agenția Națională pentru Comunicații și Informatică, Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Națională pentru Privatizare și Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Agenția Națională pentru Protecția Dreptului Copilului, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Agenția Națională pentru Romi, Agenția Națională pentru Sport, Agenția Nucleară, Agenția pentru Agenda Digitală a României , Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Agenția pentru Strategii Guvernamentale, Agenția Română de Dezvoltare, Agenția Română pentru Conservarea Energiei, Agenția Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Asociația Generală a Medicilor, Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați, Asociațiile Patronale ale Producătorilor de Alcool și Băuturi Alcoolice, Autoritarea Națională pentru Comunicații, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Electorală Permanentă, Autoritatea Hipică Națională, Autoritatea Națională Pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Autoritatea Națională pentru Tineret, Autoritatea Națională a Vămilor, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate , Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice - A.N.R.S.C., Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală