DECIZIA nr. 323 din 18 mai 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 din Codul de procedură civilă raportat la art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Andreea Costin	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 197 din Codul de procedură civilă raportat la art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în Dosarul nr. 1.664/334/2018/a1 al Judecătoriei Vatra Dornei și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.725D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.726D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 197 din Codul de procedură civilă raportat la art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în Dosarul nr. 2.120/334/2018/a1 al Judecătoriei Vatra Dornei.4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.726D/2018 la Dosarul nr. 1.725D/2018, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât nu este motivată de autoarea acesteia.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin încheierile din 31 octombrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 1.664/334/2018/a1 și nr. 2.120/334/2018/a1, Judecătoria Vatra Dornei a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 197 din Codul de procedură civilă raportat la art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost invocată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 referitoare la timbrarea acțiunilor în justiție sunt aplicabile doar cauzelor guvernate de dispozițiile Codului de procedură civilă, nu și în alte materii, cum ar fi procedura fiscală. Mai arată că „se folosește într-o cauză fiscală rezultată din penal, un articol din civil, astfel că dorește ca Curtea Constituțională să spună dacă acest articol se folosește și în penal sau mai bine spus dacă taxa judiciară de timbru este legală sau nu“.9. Judecătoria Vatra Dornei apreciază că sunt neîntemeiate criticile formulate, dispozițiile legale criticate fiind conforme Constituției și Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 197 din Codul de procedură civilă și ale art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins:– Art. 197 din Codul de procedură civilă: „În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.“;– Art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: „În cazul contestației la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestația la executare se taxează cu 100 lei.“14. Autoarea excepției de neconstituționalitate nu menționează dispozițiile constituționale sau convenționale pretins a fi încălcate.15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia, fără a se raporta la un text constituțional, critică modul de aplicare a dispozițiilor legale de către instanța de judecată, fiind nemulțumită de modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, și solicită instanței constituționale să verifice dacă aceasta este legal aplicată în cauză. Curtea observă că excepția de neconstituționalitate, astfel formulată, ridică o problemă de admisibilitate dintr-o dublă perspectivă, și anume din punct de vedere al structurii excepției de neconstituționalitate, cu referire la motivarea acesteia, precum și al competenței Curții Constituționale de a soluționa criticile formulate. În această situație, Curtea va analiza cu prioritate problema de admisibilitate raportată la structura excepției de neconstituționalitate reglementată de art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, întrucât, în lipsa elementelor constitutive ale acesteia, nu va putea proceda nici la analiza celorlalte condiții de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate, indiferent de natura acestora [art. 2 alin. (3) și art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992], și nici la analiza pe fond a acesteia.16. Așadar, Curtea reține că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, sesizările adresate Curții trebuie motivate, ceea ce implică, în mod necesar, invocarea unui temei constituțional pentru contestarea legitimității constituționale a prevederilor ce fac obiectul sesizării. Or, în prezenta cauză autoarea nu invocă în susținerea excepției de neconstituționalitate nicio normă constituțională sau convențională, astfel încât Curtea nu se poate substitui autoarei excepției în ceea ce privește invocarea unui anume motiv de neconstituționalitate; în caz contrar instanța constituțională ar exercita un control din oficiu, și nu la sesizare, ceea ce contravine art. 146 lit. d) din Constituție.17. Prin urmare, în cauză, cererea formulată, deși intitulată excepție de neconstituționalitate, nu întrunește condițiile structurale ale acesteia și nu poate fi calificată drept excepție de neconstituționalitate în sensul art. 146 lit. d) din Constituție, astfel încât Curtea o va respinge ca fiind inadmisibilă.18. În subsidiar, Curtea învederează că aspectele criticate de autoarea excepției de neconstituționalitate reprezintă chestiuni de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești și nu intră în competența sa de soluționare.19. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009).20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 197 din Codul de procedură civilă raportat la art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în dosarele nr. 1.664/334/2018/a1 și nr. 2.120/334/2018/a1 ale Judecătoriei Vatra Dornei.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Vatra Dornei și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 18 mai 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
----