REGLEMENTARE TEHNICĂ din 10 ianuarie 2023 Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii, indicativ NP 074-2022

Anexa G

DESCRIEREA CELOR MAI DES FOLOSITE METODE DE MONITORIZARE GEOTEHNICĂ (INFORMATIVĂ)
G1. Cerințe de bază pentru monitorizarea geotehnică
În funcție de tipul fenomenelor urmărite, categoria geotehnică și clasa de importanță a construcției se definesc următoarele clase de precizie pentru monitorizarea topografică a masivelor de pământ și structurilor în contact cu acestea:
● clasa A: precizie ridicată;
● clasa B: precizie medie;
● clasa C: precizie redusă.
Încadrarea în clasele de precizie se realizează prin Proiectul de Monitorizare sau prin Expertiza Tehnică, după caz. Dacă se consideră necesar se pot modifica clasele de precizie ale măsurărilor în funcție de evoluția fenomenelor urmărite de la o etapă la alta.G2. Monitorizarea geotehnică folosind metode topografice
Prezenta anexă se referă la monitorizarea executată în teren cu ajutorul următoarelor tipuri de echipamente topografice:a) instrumente de nivelment clasice, electronice, digitale;b) stații totale;c) echipamente GNSS (Global Navigation Satellite System).
Reperele fixe din rețeaua de referință pentru monitorizarea geotehnică și cele de control, amplasate în apropierea obiectivelor supuse monitorizării vor fi conform STAS 10493-76.G2.1. Rețeaua de referință pentru monitorizarea geotehnicăG2.1.1. Rețeaua de referință este alcătuită din repere de referință a căror stabilitate este demonstrabilă pe baza testelor statistice aplicate măsurătorilor efectuate în etape diferite și răspunde exigențelor de precizie corespunzătoare claselor de măsurare. Punctele rețelei de referință pentru monitorizarea geotehnică vor fi amplasate în afara zonei active a structurilor măsurate, în zone stabile, accesibile și comode pentru măsurători și protejate împotriva degradărilor accidentale sau a vandalismului.G2.1.2. Reperele de control trebuie să aibă stabilitate demonstrabilă (pe baza testelor statistice aplicate măsurătorilor efectuate în etape diferite) și să răspundă exigențelor de precizie corespunzătoare claselor de măsurare. Punctele care se constituie în repere de control ale rețelei de referință pentru monitorizarea geotehnică se amplasează, de regulă, în apropierea zonei active a structurilor măsurate.G2.1.3. Pentru clasele A și B reperele de referință vor fi instalate la capătul unor elemente fișate având lungimea de cel puțin 4.00 m, încastrate pe o adâncime de cel puțin 1.00 m într-un teren de compresibilitate redusă sau montate în pereții unor clădiri construite de cel puțin 10 ani, care nu prezintă urme de degradare (fisuri, tasări, refulări etc.).G2.1.4. Pentru clasa C, în locul sistemelor de referință folosite la clasele A și B este posibilă instalarea reperelor fixe și în blocuri de beton având masa de cel puțin 150 kg, executate în zone stabile, ușor accesibile.G2.1.5. Numărul reperelor de referință pentru clasa A este de minim 5, pentru clasa B de minim 4, iar pentru clasa C de minim 3.G2.1.6. Precizia de poziționare în plan orizontal și vertical a reperelor de referință este dată în Tabelul G.1. Poziționarea reperelor se va face în sistemul de proiecție național. Pentru poziționarea reperelor de referință se pot utiliza și echipamente GNSS.
Tabelul G.1: Precizia de poziționare a reperelor pentru categoriile de măsurare

Specificații tehnice	Clasa de precizie
	A	B	C
Poziționare orizontală absolută	3 mm	5 mm	10 mm
Poziționare verticală absolută	5 mm	8 mm	20 mm
Eroare orizontală relativă între repere	3 mm	5 mm	5 mm
Eroare verticală relativă între repere	0.5 mm	1.0 mm	2.0 mm

G2.2. Monitorizare în plan verticalG2.2.1. Pentru clasele de precizie A și B se va folosi nivelment geometric, iar pentru clasa C este permisă și folosirea nivelmentului trigonometric.G2.2.2. Condițiile tehnice minimale pentru executarea lucrărilor de nivelment geometric sunt prezentate în Tabelul G.2.
Tabelul G.2: Condiții tehnice pentru nivelmentul geometric

Specificații tehnice	Clasa de precizie
	A	B	C
Lungime portee, m, max.	25	40	50
Inegalitatea între portee (distanța de la aparat la miră) m, pe stație, max.	0.5	1.0	2.0
Inegalitatea cumulată a porteelor, m , max.	1.0	2.0	5.0
Neînchiderea admisibilă, mm, la drumuire închisă (n - numărul de stații)	±0.25 radical din n	±0.50 radical din n	±1.5 radical din n

G2.2.3. Pentru clasa A de precizie se vor folosi nivele digitale de precizie instalate pe trepiede de lemn sau material cu coeficient de expansiune termică redus, iar mirele vor avea lungime fixă, citirile se vor efectua pe o bandă tensionată din material cu expansiune termică redusă (mire cu banda invar și cod de bare). Pentru clasele B și C se pot folosi trepiede de aluminiu și mire telescopice.G2.2.4. Pentru toate clasele de precizie se va utiliza metoda drumurilor de nivelment închise pe puncte de plecare sau sprijinite la capete pe puncte de cotă cunoscută.G2.3. Monitorizare în plan orizontalG2.3.1. Valorile deplasărilor în plan orizontal obținute prin metode topografice vor fi determinate utilizând stații totale în condițiile tehnice specificate în Tabelul G.3. Pentru categoria C se pot utiliza echipamente GNSS a căror precizie corespunde categoriei C din Tabelul G.1.
Tabelul G.3: Condiții tehnice de măsurare a deplasărilor planimetrice

Specificații tehnice	Clasa de precizie
	A	B	C
Precizia măsurătorilor unghiulare (Hz, V)	1.0” (0.3 mgon)	2.0” (0.6 mgon)	3.0” (1 mgon)
Acuratețea setării compensatorului	0.5” (0.2 mgon)	1.0” (0.3 mgon)	1.5” (0.5 mgon)
Precizia de măsurare a distanțelor:
- cu prisma	1mm + 1.5ppm	2mm + 1.5ppm
- fără prismă			2mm + 2ppm
Tipul de reper mobil		Prismă pe mini jalon sau folie reflectorizantă	Prismă pe mini jalon, folie reflectorizantă sau măsurare fără reflector în punct marcat
Numărul minim de puncte folosite pentru orientarea stației	3	2	1
Tipul de accesoriu topografic utilizat pentru măsurarea unghiurilor/distanțelor	Prismă fixată în element metalic fixat, la rândul lui, în elementul de construcție monitorizat	Prismă fixată în element metalic fixat, la rândul lui, în elementul de construcție monitorizat sau folie reflectorizantă plasată pe elementul de construcție monitorizat	Folie reflectorizantă plasată pe elementul de construcție monitorizat sau măsurare fără reflector în punct marcat

G2.3.2. Nu se admite utilizarea funcției speciale a stației totale - "staționare liberă, retrointersecție" la efectuarea măsurătorilor de monitorizare geotehnică.G2.3.3. Pentru clasa A de precizie se vor folosi stații totale de precizie instalate pe trepiede de lemn sau material cu coeficient de expansiune termică redus. Pentru clasele B și C se pot folosi trepiede de aluminiu.G2.4. Monitorizarea geotehnică folosind metoda inclinometricăG2.4.1. Anexa tratează condițiile de calitate pentru sistemele de măsurare a evoluției declivității unor elemente structurale sau sisteme auxiliare instalate în acest scop (tubulatura inclinometrică). Pentru efectuarea măsurărilor, se recomandă respectarea prevederilor standardului SR EN ISO 18674-3.G2.4.2. Sistemele de măsură pot fi fixe (tiltmetre) sau mobile (inclinometre), iar senzorii sunt construiți pentru a determina variații de înclinare ale elementului măsurat în jurul unei axe verticale sau orizontale. Din acest motiv, descrierea elementelor de măsură instalate trebuie să conțină și domeniul de variație măsurat, astfel încât dacă instalarea senzorului este diferită de poziția centrală a gamei, acesta să nu iasă din domeniu în perioada de măsură prevăzută.G2.4.3. Condițiile tehnice minimale pentru senzorii de înclinare date în Tabelul G.4. Dacă senzorul are precizia diferită pe domenii de înclinare, raportarea se va face pentru valoarea valabilă pentru toată gama. În situația în care repetabilitatea este mai slabă decât precizia, condiția de precizie din tabel va fi aplicată repetabilității.
Tabelul G.4: Condiții tehnice de măsurare a variației declivității

Caracteristica	Clasa de precizie
	A	B	C
Domeniul de măsură	≥30°	≥20°	≥10°
Precizia pe tot domeniul de măsură	0.002°	0.005°	0.01°
Stabilitatea senzorului	±0.004°	±0.01°	±0.02°

G2.4.4. Toate sistemele de măsurare a înclinării în jurul axei verticale vor folosi senzori biaxiali cu excepția cazurilor în care se poate demonstra că este practic imposibilă mișcarea elementului măsurat pe direcție perpendiculară celei măsurate, iar instalarea senzorului nu poate avea erori de orientare semnificative (maxim de 10 ori valoarea preciziei). Exemplu: măsurarea cu tiltmetre a înclinării unei structuri de sprijin din pereți mulați.G2.4.5. Măsurările cu sonda inclinometrică în tuburi se va efectua pe două direcții, rotițe cu 180°, pentru a permite compensarea erorilor senzorilor.G2.4.6. Se recomandă ca instalarea tubulaturilor inclinometrice să se realizeze pe direcții aliniate la cele probabile de deplasare. La instalarea în foraje, pentru umplerea în jurul tubului se va alege un material, preferabil cu raport de liant, a cărui stare să nu evolueze în timp.G2.4.7. Având în vedere caracterul relativ al determinărilor, este necesar ca sistemul de referință să fie fix sau verificabil. Astfel:– tubulaturile inclinometrice verticale se vor încastra în mod obligatoriu la bază, pe o adâncime la care să fie confirmată prin măsurători încastrarea;– capetele tubulaturilor inclinometrice orizontale, precum și înclinometrele orizontale fixe se vor verifica periodic prin nivelment geometric.