REGLEMENTARE TEHNICĂ din 10 ianuarie 2023 Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii, indicativ NP 074-2022

Notă: Aprobată prin ORDINUL nr. 27 din 10 ianuarie 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 56 din 20 ianuarie 2023.Capitolul 1 GENERALITĂȚI1.1. Scop și domeniul de aplicare1.1.1. Documentațiile geotehnice pentru construcții reprezintă o componentă distinctă a proiectului unei construcții și se supun verificărilor tehnice.1.1.2. Documentațiile geotehnice la care se referă prezentul normativ pot fi întocmite pentru: construcții civile, industriale, agrozootehnice, energetice, telecomunicații, miniere; construcții rutiere, drumuri, piste de aviație, poduri, tuneluri, construcții de căi ferate, construcții de porturi și platforme marine, construcții și amenajări hidrotehnice, construcții pentru îmbunătățiri funciare, construcții edilitare și de gospodărie comunală, construcții pentru transportarea produselor petroliere, depozite de deșeuri, depozite de steril, gropi de împrumut, evaluarea hazardurilor naturale, precum și pentru orice alte categorii de construcții.1.1.3. Documentațiile geotehnice se întocmesc atât pentru construcții noi, cât și pentru construcții existente, în vederea obținerii autorizației de construire/desființare, precum și pentru toate etapele de proiectare stabilite în condițiile legii, precum și pentru investigarea unor eventuale degradări post-construcție.
De asemenea, documentațiile geotehnice se pot întocmi, după caz, și în cadrul expertizelor tehnice, inclusiv judiciare, al studiilor de impact, al studiilor de evaluare a hazardurilor naturale, precum și al documentațiilor specifice prevăzute de lege în vederea emiterii acordurilor/avizelor de mediu.1.1.4. Prezentul normativ se adresează tuturor factorilor implicați în procesul investițional: elaboratori de documentații geotehnice, proiectanți, verificatori de proiecte, experți tehnici, executanți, responsabili tehnici, diriginți de șantier, investitori, proprietari, administratori și utilizatori, operatori economici specializați, laboratoare de încercări geotehnice autorizate/acreditate, precum și autorităților administrației publice și organismelor de verificare/control.1.1.5. Documentațiile geotehnice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice se întocmesc în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.1.2. Categoriile de documentații geotehnice1.2.1. Documentațiile geotehnice se diferențiază prin natura și conținutul acestora, în funcție de etapele de realizare a proiectelor/lucrărilor de construcții, astfel:(a) Aviz geotehnic preliminar(b) Studiu geotehnic(c) Proiect geotehnic(d) Raport de monitorizare geotehnică(e) Expertiză geotehnică1.2.2. Documentațiile geotehnice pentru etapele de proiectare trebuie să țină seama de categoria geotehnică a lucrării. În Anexa A sunt date recomandări privind stabilirea categoriei geotehnice în care se încadrează o lucrare.1.3. Verificarea documentațiilor geotehnice1.3.1. Documentațiile geotehnice, cu excepția Avizului Geotehnic Preliminar și a Expertizelor Geotehnice, se verifică de către verificatori de proiecte.1.4. Documente de referință1.4.1. Legi

Nr. crt.	Titlul
1	Legea nr. 575/ 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a Zone de risc natural

1.4.2. Hotărâri ale Guvernului

Nr. crt.	Titlul
1	Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare
2	Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
3	Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind verificare și expertizare tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, cu modificările și completările ulterioare

1.4.3. Ordine

Nr. crt.	Titlul
1	Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 817/2021 pentru aprobarea Procedurii privind atestarea tehnico-profesională verificatorilor de proiecte și a experților tehnici, cu modificările și completările ulterioare

1.4.4. Reglementări tehnice

Nr. crt.	Act normativ prin care se aprobă reglementarea tehnică/publicația
1	Normativ privind cerințele de proiectare, execuție și monitorizare a excavațiilor adânci în zone urbane, indicativ NP 120-2014, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2104/2014, denumit în continuare în acest document normativ NP 120
2	Normativ privind determinarea valorilor caracteristice și de calcul ale parametrilor geotehnici, indicativ NP 122:2010, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2690/2010, denumit în continuare în acest document normativ NP 122
3	Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire, indicativ NP 125:2010, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2688/2010, denumit în continuare în acest document normativ NP 125
4	Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri cu umflări și contracții mari, indicativ NP 126:2010, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 115/2012, denumit în continuare în acest document normativ NP 126
5	Ghid privind proiectarea geotehnică, indicativ GP 129-2014, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2597/2014, denumit în continuare în acest document ghid GP 129
6	Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2465/2013, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare în acest document cod de proiectare P100-1
7	Cod de proiectare seismică - Partea III - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2019 Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2834/2019
8	Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații aferente, Caietul II - Terasamente, indicativ C 56-85, aprobat prin Decizia președintelui Institutul Central de Cercetare, Proiectare și Directivare în Construcții nr.61/30.10.1985, denumit în continuare în acest document normativ C 56

Lista reglementărilor tehnice de referință dată în această reglementare tehnică se consultă împreună cu lista documentelor normative aflate în vigoare publicată către autoritățile de reglementare de resort.1.4.5. Standarde române de referință

Nr. crt.	Indicativ	Titlu
1	SR EN 1997-1:2004 SR EN 1997-1:2004 AC:2009 SR EN 1997-1:2004/A1:2014	Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale
2	SR EN 1997-1:2004/NB:2016	Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale. Anexă națională
3	SR EN 1997-2:2007 SR EN 1997-2:2007/AC:2010	Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea și încercarea terenului 3
4	SR EN 1997-2:2007/NB:2009	Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea și încercarea terenului. Anexă națională
5	STAS 1242/3-87	Teren de fundare. Cercetări prin sondaje deschise
6	STAS 1242/4-85	Teren de fundare. Cercetări geotehnice prin foraje executate în pământuri
7	STAS 10493-76	Măsurători terestre. Marcarea și semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasării și deplasării construcțiilor și terenurilor
8	SR EN ISO 14688-1:2018	Investigații și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare și descriere
9	SR EN ISO 18674-3:2018	Investigații și încercări geotehnice. Supraveghere geotehnică in situ prin aparatură. Partea 3: Măsurarea deplasării de-a lungul unei linii: înclinometre
10	SR EN ISO 22475-1:2021	Investigații și încercări geotehnice. Metode de prelevare și măsurări referitoare la apa subterană. Partea 1: Principii tehnice pentru prelevarea eșantioanelor de pământ, rocă și apă subterană
11	SR CEN ISO/TS 22475-2:2009	Investigații și încercări geotehnice. Metode de prelevare și măsurări ale apei subterane. Partea 2: Criterii de calificare pentru firme și personal
12	SR CEN ISO/TS 22475-3:2009	Investigații și încercări geotehnice. Metode de prelevare și măsurări ale apei subterane. Partea 3: Evaluarea conformității firmelor și personalului de către o terță parte

Se utilizează cele mai recente ediții ale standardelor române de referință, împreună cu anexele naționale (dacă este cazul), amendamentele și/sau eratele publicate de către organismul național de standardizare.Capitolul 2 DOCUMENTAȚIILE GEOTEHNICE PENTRU DIFERITELE ETAPE DE REALIZARE A LUCRĂRII2.1. Avizul geotehnic preliminar2.1.1. Avizul geotehnic preliminar (AGP) este documentația geotehnică necesară pentru etapele preliminare de proiectare: Studiul de prefezabilitate (S.PF.), Plan de urbanism zonal (PUZ), Plan de urbanism de detaliu (PUD), astfel cum sunt definite în legislația națională în vigoare.2.1.2. Avizul geotehnic preliminar se întocmește, în principal, pe baza unor informații din literatura de specialitate și a unor date din arhive, cu specificarea expresă a acestora, efectuând, dacă este cazul, noi investigații pe teren și în laborator. Recomandări privind conținutul-cadru al Avizului geotehnic preliminar sunt prezentate în Anexa B a prezentului normativ.2.1.3. Avizul geotehnic preliminar nu se substituie Studiului geotehnic necesar la proiectarea lucrărilor, definit la pct. 2.2.2.2. Studiul geotehnic2.2.1. Studiul geotehnic (SG) reprezintă documentația tehnică pentru proiectarea oricărei construcții și face parte din documentațiile aferente etapelor de elaborare: Studiu de fezabilitate (S.F.) și Proiect tehnic (P.T.) și Detalii de execuție (D.E.), inclusiv etapelor: Documentație tehnică pentru autorizarea construcțiilor (D.T.A.C.), Documentație pentru avizare/autorizarea lucrărilor de intervenții (D.A.L.I.) astfel cum sunt acestea definite în legislația națională în vigoare.2.2.2. Studiul geotehnic, în înțelesul prezentului normativ, are aceeași semnificație/conținut cu "Raportul privind investigarea terenului" care se întocmește în conformitate cu SR EN 1997-2.2.2.3. Studiul geotehnic se elaborează pe baza unei teme specifice al cărei conținut cadru este prezentat în Anexa C.2.2.4. În cazul în care, conform temei, pentru amplasament sunt necesare informații suplimentare privind date și caracteristici hidrogeologice obținute pe teren prin investigații și măsurători specifice, Studiul geotehnic va include aceste date și se va numi Studiu Geotehnic și Hidrogeologic.2.2.5. În cazul în care, conform temei de elaborare a studiului geotehnic, pentru amplasament sunt necesare măsurători specifice, evaluări și calcule privind stabilitatea inițială la alunecare a amplasamentului, studiul geotehnic va include aceste date și se va numi Studiu Geotehnic și de Stabilitate.2.2.6. Studiul geotehnic de detaliu (SGD) se elaborează, pe baza unei teme specifice, ori de câte ori sunt necesare elemente suplimentare față de cele furnizate de Studiul geotehnic (SG) existent, la solicitarea specialiștilor.2.2.7. Studiul geotehnic de detaliu (SGD) este recomandat și pentru studii de optimizare a soluțiilor de fundare, mai ales pentru obiective importante, cu dezvoltare mare în plan și/sau în adâncime și pentru amplasamente pe care s-au produs alunecări, fără a se limita doar la aceste cazuri.2.2.8. La modificarea condițiilor geotehnice/hidrogeologice și/sau de vecinătăți dintr-un amplasament pentru care există un Studiu geotehnic, ca și în cazul utilizării unui studiu geotehnic mai vechi de 10 ani pentru un amplasament, este necesară completarea și actualizarea acestor documentații, obligatoriu printr-un Studiu geotehnic de detaliu.2.2.9. Studiul geotehnic de detaliu (SGD) este recomandat și pentru scopul Expertizelor tehnice. În Anexa C se prezintă conținutul cadru al Studiului geotehnic (SG). Conținutul cadru al unui Studiu geotehnic de detaliu (SGD) este același cu al (SG), utilizând după caz informații din (SG) inițial și dezvoltând cerințele impuse prin temă.2.2.10. Procesul-Verbal de Recepție a Naturii Terenului de Fundare (PVRNTF) reprezintă documentul care certifică conformitatea Studiului Geotehnic cu situația reală din șantier, pusă în evidență la atingerea cotei finale de fundare și aparține Cărții Tehnice a Construcției.2.2.11. La întocmirea Procesul-Verbal de Recepție a Naturii Terenului de Fundare este necesară convocarea și prezența factorilor prevăzuți în programul de faze determinante.2.2.12. În cazul soluțiilor de fundare indirectă, nu se prevede fază determinantă de recepție a naturii terenului de fundare.2.2.13. La Recepția Naturii Terenului de Fundare se aplică prevederile normativului C 56.2.3. Proiectul geotehnic2.3.1. Proiectul geotehnic (PG) reprezintă documentația tehnică care se întocmește pentru a analiza prin calcul rezistenta și stabilitatea masivelor de pământ și a terenului de fundare al construcțiilor, stabilind soluțiile de fundare pentru acestea, precum și pentru a dimensiona structurile geotehnice, inclusiv în interacțiune cu terenul.2.3.2. În accepțiunea prezentului normativ, în concordanță cu normativele tehnice specifice, structura geotehnică reprezintă o structură care include pământul sau o parte structurală de construcție care se bazează pe rezistența pământului.2.3.3. Proiectul geotehnic, în înțelesul prezentului normativ, are aceeași semnificație și reflectă conținutul Raportului de Proiectare geotehnică care este prevăzut în SR EN 1997-1 și SR EN 1997-2. Se vor respecta prevederile ghidului GP 129.2.3.4. Proiectul geotehnic se întocmește pe baza Studiului geotehnic (SG) pentru toate etapele de proiectare pentru care acestea se realizează și face parte din documentația de autorizare a lucrărilor astfel cum este definită în legislația în vigoare.2.3.5. În cazul efectuării unui Studiu geotehnic de detaliu, dacă este cazul, se va elabora un nou Proiect geotehnic sau va fi revizuit cel existent pe baza rezultatelor obținute la Studiul geotehnic de detaliu.2.3.6. Proiectul geotehnic reprezintă un subdomeniu de specialitate în cadrul proiectului de structură, conform legislației naționale în vigoare.2.3.7. Proiectul geotehnic are forma și conținutul unui proiect din domeniul construcții, conform legislației în vigoare, prezentând aspectele specifice subdomeniului.
În Anexa D se detaliază conținutul-cadru al Proiectului geotehnic.2.4. Raportul de monitorizare geotehnică2.4.1. Supravegherea execuției lucrărilor, monitorizarea și întreținerea se realizează în conformitate cu SR EN 1997-1.2.4.2. Raportul de Monitorizare Geotehnică se întocmește pe baza unui Proiect de Monitorizare Geotehnică, Proiect Geotehnic sau Expertiză Geotehnică, care trebuie să cuprindă toate informațiile necesare construirii Sistemului de Monitorizare incluzând (fără a avea caracter limitativ): metodele de determinare, echipamentele de măsură caracterizate, de exemplu, prin precizie, acuratețe, repetabilitate, stabilitate în timp și față de condițiile de mediu, limitele de atenție și de avarie (dacă este cazul), frecvența de măsurare etc.2.4.3. Scopurile pentru care se realizează Monitorizarea geotehnică sunt:a) urmărire curentă sau urmărire specială, în timpul execuției, utilizării sau post-utilizării construcției;b) în timpul realizării Studiului Geotehnic pentru documentarea dinamicii amplasamentului și/sau stabilirii condițiilor de referință;c) monitorizare pentru proiectare folosind metoda observațională;d) monitorizare pentru documentarea rapoartelor de expertiză;e) monitorizare cu caracter informativ sau de cercetare.2.4.4. Raportul de Monitorizare Geotehnică (RMG) este documentul independent sau acea parte din documentația tehnică (Studiu Geotehnic, Proiect Geotehnic, Expertiză Geotehnică), care are ca scop urmărirea evoluției unor parametri geometrici și/sau stărilor de eforturi și deformații și/sau structurilor inginerești, ca urmare a interacțiunii cu terenul.2.4.5. Raportul de Monitorizare Geotehnică nu se aplică la controlul execuției, decât în măsura în care acestea au fost induse de interacțiunea cu pământul.2.4.6. La întocmirea Raportului de Monitorizare Geotehnică, se va respecta principiul trasabilității, acesta conținând toate elementele necesare identificării măsurării, procesării și interpretării: personal angajat în fiecare etapă, localizare a elementelor măsurate sau de măsură, stadiul fizic al lucrărilor în amplasament, momentul măsurării, mai ales în cazul în care acesta poate influența rezultatele (exemplu: data pentru măsurările sensibile la anotimp, ora pentru măsurările sensibile la temperatură etc.), numărul serial al echipamentelor de măsură, dacă acest lucru este posibil, descrierea metodelor de procesare etc.2.4.7. Monitorizarea Geotehnică se va realiza atât pentru obiectivul propriu-zis, cât și pentru proprietățile vecine influențate de prezența acestuia, stabilite de Proiectantul Structurii Geotehnice.2.4.8. Raportul de Monitorizare Geotehnică va include în mod obligatoriu un capitol de integrare și interpretare a datelor măsurate și observate, prin care să se concluzioneze într-un mod inteligibil tendințele de comportare măsurate, încadrarea față de limitele impuse de proiectul de monitorizare și, dacă este cazul, alte observații semnificative.2.4.9. La Monitorizarea Geotehnică realizată cu sisteme manuale sau automate de achiziție de date, este obligatorie emiterea periodică a Rapoartelor de Monitorizare Geotehnică.2.4.10. Se recomandă ca metodele de monitorizare angajate pentru caracterizarea dinamicii unui parametru, să aibă precizia și acuratețea necesare măsurării stabile într-un interval de timp stabilit de Proiectant sau Expert, cu cel puțin un ordin de mărime mai bun decât 1/10 din intervalul de variație previzionat, iar domeniul de măsură ales, cel puțin de 2 ori mai mare decât respectivul interval.2.4.11. În cazul în care anumite limite sunt depășite (de exemplu, domeniul de măsură al unui instrument etc.), aceste detalii vor fi menționate în mod explicit în toate rapoartele de monitorizare ulterioare depășirii, precum și modul în care evenimentul a fost tratat (de exemplu, senzorul a fost abandonat, repoziționat, înlocuit, borna sau reperul au fost înlăturate, refăcute sau tratate diferit etc.).2.4.12. În cazul depășirii limitelor de atenție și avarie, monitorizarea se va continua numai dacă activitatea nu devine periculoasă pentru personal. În cazul depășirii limitei de atenție se impune încunoștințarea cu celeritate a proiectantului lucrării și a tuturor celorlalți factori responsabili.2.4.13. Conținutul-cadru al Raportului de Monitorizare Geotehnică este prezentat în Anexa F. Cele mai des utilizate metode de monitorizare sunt descrise în Anexa G.2.5. Expertiza geotehnică2.5.1. Expertiza geotehnică este o expertiză tehnică de calitate (în sensul Hotărârii Guvernului nr. 925/1995, cu modificările și completările ulterioare) care se referă la proiectele și execuția lucrărilor și structurilor geotehnice noi sau existente, la condițiile de teren ale construcțiilor de toate tipurile, la rezistența și stabilitatea masivelor de pământ și terenului de fundare, inclusiv pentru construcțiile învecinate.2.5.2. Obiectul expertizei geotehnice poate fi:a) studiul geotehnic;b) proiectul tehnic al unei structuri geotehnice noi (fundație, lucrare de susținere, inclusiv cea a unei excavații adânci, lucrări din pământ etc.), inclusiv în corelare cu construcțiile învecinate;c) lucrările de execuție ale unei structuri geotehnice;d) rezistența și stabilitatea terenului de fundare al unei construcții existente sau a unui masiv de pământ, inclusiv în corelare cu construcțiile învecinate;e) determinarea cauzelor care au dus la degradări ale construcțiilor în faza de execuție sau de exploatare și propunerea de soluții de intervenție pentru remedierea acestora.2.5.3. În cazul unei lucrări existente, Expertiza geotehnică se diferențiază după cum lucrarea este fără avarie sau cu avarie.2.5.4. În cazul unei lucrări fără avarie, obiectivul expertizei geotehnice îl reprezintă, de regulă, expertizarea unui element geotehnic specific al lucrării, cu luarea în considerare a studiilor geotehnice realizate în diferitele faze ale proiectării, precum și a observațiilor din timpul execuției și exploatării.2.5.5. În cazul unei lucrări care a suferit degradări, obiectivul principal al expertizei geotehnice îl constituie investigarea cauzelor geotehnice ale degradărilor produse și propunerea unor lucrări de intervenție imediată, consolidare și reparații.2.5.6. În cazul în care se constată diferențe majore între Studiul geotehnic și Studiul geotehnic de detaliu realizate pentru același amplasament, Studiul geotehnic de detaliu nu poate anula în mod direct studiul sau studiile anterioare și este necesară întocmirea unei expertize geotehnice asupra studiilor geotehnice elaborate.2.5.7. Expertiza geotehnică a excavațiilor adânci în zone urbane trebuie să respecte prevederile specifice din normativul NP 120.2.5.8. Expertiza geotehnică poate fi solicitată experților tehnici atestați de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și de către instanțe judecătorești, și trebuie să răspundă obiectivelor încuviințate de instanță și care se supune atât prevederilor cu caracter tehnic din prezentul normativ, cât și prevederilor juridice specifice din Codul civil.2.5.9. În cadrul expertizei geotehnice expertul tehnic atestat va analiza, după caz:a) calitatea investigației geotehnice existente și respectarea prevederilor reglementărilor tehnice în vigoare, aplicabile;b) condițiile geotehnice de amplasament ale unei construcții sau structuri geotehnice - pe baza investigațiilor existente și/sau a celor efectuate în cadrul expertizei;c) calitatea proiectului tehnic al structurii geotehnice și respectarea prevederilor reglementărilor tehnice în vigoare;d) condițiile de exploatare ale structurii geotehnice sau construcției care pot influența condițiile de teren;e) starea structurii geotehnice sau a construcției;f) modul de execuție al structurii geotehnice sau construcției;g) cauzele degradărilor survenite;h) soluțiile și măsurile de intervenție.2.6. Corelarea între documentațiile geotehnice și etapele de realizare a lucrării2.6.1. În Figura 1 se prezintă schema clasificării, succesiunii și corelării documentațiilor geotehnice pentru construcții, în funcție de etapele de realizare a lucrării.

		Investigare geotehnică		Proiectare geotehnică	Monitorizare geotehnică	Expertizare
						Investigare geotehnică	Proiectare, execuție sau post- execuție
Plan de urbanism zonal (P.U.Z.)		Aviz geotehnic preliminar (AGP)				Expertiza Geotehnică Efectuarea de către expert tehnic atestat	Expertiza Geotehnică Efectuarea de către expert tehnic atestat
Plan de urbanism de detaliu (P.U.D.)
Studiu de prefezabilitate (S.PF.)
Studiu de fezabilitate (S.F.)		Studiu geotehnic (SG) Verificare de către verificator de proiecte atestat	Studiu geotehnic de detaliu (SGD) Verificare de către verificator de proiecte atestat	Proiectul geotehnic (PG) Verificare de către verificator de proiecte atestat	Raport de monitorizare geotehnică (RMG) Verificare de către verificator de proiecte atestat
Documentație tehnică pentru autorizarea construcțiilor (D.T.A.C.)
Proiect tehnic (P.Th.)
Detalii de execuție (D.E.)
Execuție
Post-execuție (lucrare existentă)

Figura 1. Schema clasificării, succesiunii și corelării documentațiilor geotehnice pentru construcțiiCapitolul 3 INVESTIGAREA TERENULUI3.1. Documentațiile geotehnice se bazează pe investigarea terenului.3.2. Investigarea terenului se efectuează în conformitate cu prevederile SR EN 1997-2 precum și cu prevederile Secțiunii 3 din SR EN 1997-1.3.3. Investigarea geotehnică a terenului se referă la stabilirea stării pământurilor, rocilor și apei subterane, precum și la determinarea proprietăților pământurilor și rocilor și colectarea informațiilor suplimentare relevante asupra amplasamentului.3.4. În ceea ce privește investigarea, pentru teren se vor respecta prevederile din paragraful 2.1.2. al SR EN 1997-2, pentru pământurile sau rocile utilizate ca material de construcție se vor urma prevederile paragrafului 2.1.3. SR EN 1997-2, iar pentru apa subterană pe cele ale paragrafului 2.1.4. din SR EN 1997-2.3.5. Investigarea terenului se realizează prin unități de profil, dotate corespunzător din punct de vedere tehnic cu utilaje, aparatură și dispozitive specializate atestate, și încadrate cu personal având o calificare adecvată în domeniul investigațiilor geotehnice.3.6. La investigarea terenului se vor respecta prevederile standardului SR EN 1997-2.3.7. Este recomandat ca operatorii economici specializați și personalul care realizează investigarea terenului să îndeplinească condițiile stabilite prin specificațiile tehnice SR CEN ISO/TS 22475-2 și SR CEN ISO/TS 22475-3.3.8. Investigarea terenului se efectuează ținând seama de categoria geotehnică a lucrării.Capitolul 4 PROIECTAREA GEOTEHNICĂ4.1. Proiectarea geotehnică se bazează pe principiile din SR EN 1997-1 care sunt implementate în normativele tehnice naționale din domeniul construcțiilor, subdomeniul geotehnică și fundații.4.2. În funcție de categoria geotehnică stabilită în studiul geotehnic (tabel A.6), se stabilesc exigențele minimale pentru proiectarea geotehnică.4.3. Proiectul geotehnic reprezintă documentația tehnică care se întocmește pentru a analiza rezistența și stabilitatea masivelor de pământ și a terenului de fundare al construcțiilor stabilind soluțiile de fundare pentru acestea, precum și pentru a dimensiona structurile geotehnice în interacțiunea cu terenul.4.4. Conform SR EN 1997-1, în cadrul cerințelor de proiectare este necesar ca în proiectul geotehnic să se verifice că pentru fiecare situație de proiectare geotehnică nu este atinsă nicio stare limită pertinentă.4.5. Proiectarea geotehnică se va realiza de personal cu pregătire adecvată în domeniul construcții, subdomeniului geotehnică și fundații.4.6. Conform SR EN 1997-1, proiectarea geotehnică se poate realiza prin calcul, pe baza adoptării de măsuri prescriptive, pe baza unor modele experimentale sau unor încărcări de probă și prin metoda observațională.4.7. În anexa D este prezentat conținutul-cadru al Proiectului geotehnic.Anexa A

CATEGORIILE GEOTEHNICE
A1. Categoriile geotehnicea) În vederea stabilirii exigențelor proiectării geotehnice se introduc trei Categorii geotehnice: 1, 2 și 3.b) Încadrarea preliminară a unei lucrări într-una din categoriile geotehnice trebuie să se facă înainte de investigarea terenului de fundare, în Tema pentru elaborarea studiului geotehnic. Această încadrare poate fi ulterior schimbată. Categoria poate fi verificată și eventual schimbată în fiecare fază a procesului de proiectare și de execuție.c) Diferitele aspecte ale proiectării unei lucrări pot impune abordări care să corespundă diferitelor categorii geotehnice. Nu este necesar să se trateze întreaga lucrare în concordanță cu exigențele categoriei celei mai ridicate.d) Metodele unei categorii geotehnice superioare pot fi utilizate pentru a justifica o proiectare geotehnică mai aprofundată, sau atunci când proiectantul consideră oportun acest lucru.e) Încadrarea unei lucrări într-o categorie geotehnică ridicată impune necesitatea realizării în condiții de exigență corespunzătoare a investigării terenului de fundare și a proiectării infrastructurii folosind modele și metode de calcul perfecționate spre a se atinge un nivel de siguranță necesar pentru rezistența, stabilitatea și condițiile normale de exploatare a construcției, în raport cu terenul de fundare.f) Categoria geotehnică depinde de două categorii de factori: pe de o parte factorii legați de teren, dintre care cei mai importanți sunt condițiile de teren și apa subterană, iar pe de altă parte factorii legați de structură și de vecinătățile acesteia.A1.1. Condițiile de teren
În vederea definirii categoriei geotehnice, condițiile de teren se grupează în următoarele categorii:(a) Terenuri bune, conform tabelului A.1;(b) Terenuri medii, conform tabelului A.2;(c) Terenuri dificile, conform tabelului A.3.
Tabelul A.1: Condiții de terenuri bune

Nr. crt.	Tipul de teren
1	Blocuri, bolovănișuri și pietrișuri, conținând mai puțin de 40% nisip și mai puțin de 30% argilă, în condițiile unei stratificații practic uniforme și orizontale (având înclinarea mai mică de 10%)
2	Pământuri nisipoase, inclusiv nisipuri prăfoase, îndesate, în condițiile unei stratificații practic uniforme și orizontale
3	Pământuri fine cu I(p)
4	Pământuri fine cu 10%
5	Pământuri fine cu I(p)>20%: argile nisipoase, argile prăfoase și argile, având e
6	Roci stâncoase și semistâncoase în condițiile unei stratificații practic uniforme și orizontale
7	Umpluturi compactate realizate conform unor documentații de execuție (caiete de sarcini) controlate calitativ de unități autorizate
8	Orice combinație între stratificațiile precizate la Nr. crt. 1+6
NOTA: Se exceptează de la încadrarea la pct. 4 și 5 pământurile sensibile la umezire, identificate conform normativului NP 125, iar la pct. 5 pământurile argiloase cu umflări și contracții mari, identificate conform normativului NP 126.

Tabelul A.2: Condiții de terenuri medii

Nr. crt.	Tipul de teren
1	Pământuri nisipoase, inclusiv nisipuri prăfoase, de îndesare medie, în condițiile unei stratificații practic uniforme și orizontale (având înclinarea mai mică de 10%)
2	Pământuri fine cu I(p)
3	Pământuri fine cu 10%
4	Pământuri fine cu I(p) >20%: argile nisipoase, argile prăfoase și argile, având e
5	Pământuri argiloase puțin active sau cu activitate medie, definite conform normativului NP 126
6	Umpluturi de proveniență cunoscută realizate organizat și conținând materii organice sub 5 % sau umpluturi necompactate inițial, cu o vechime mai mare de 10-12 ani.

Tabelul A.3: Condiții de terenuri dificile

Nr. crt.	Tipul de teren
1	Pământuri nisipoase, inclusiv nisipuri prăfoase, în stare afânată
2	Pământuri nisipoase saturate susceptibile de lichefiere sub acțiuni seismice
3	Pământuri fine având I(c)
4	Pământuri sensibile la umezire, definite conform normativului NP 125
5	Pământuri cu umflări și contracții mari, cu activitate mare și foarte mare, definite conform normativului NP 126
6	Pământuri cu conținut ridicat de materii organice (peste 5 %),
7	Terenuri în pantă cu potențial de alunecare
8	Umpluturi din pământ executate necontrolat cu o vechime sub 10 ani
9	Umpluturi din resturi menajere, indiferent de vechime

A1.2. Apa subterană
Din punctul de vedere al prezenței apei subterane pe amplasament, în corelare cu soluția de fundare, se disting trei situații care trebuie avute în vedere la definirea categoriei geotehnice:a) lucrarea nu este influențată de nivelul apei subterane, nu sunt necesare epuizmente;b) lucrarea este influențată de nivelul apei subterane, sunt necesare lucrări normale de epuizmente directe, indirecte sau de drenaj, fără riscul de a influența nefavorabil vecinătățile;c) lucrarea este influențată de nivelul apei subterane, în condiții hidrogeologice excepționale, sunt necesare lucrări de epuizmente cu caracter excepțional cu riscul de a influența nefavorabil vecinătățile (interacțiunea cu mai multe acvifere, acvifere sub presiune, depresionări semnificative, debite importante etc.).A1.3. Clasificarea construcțiilor după importanță
În vederea definirii categoriei geotehnice se utilizează clasificarea construcțiilor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, cu modificările și completările ulterioare, în patru categorii de importanță:a) excepțională,b) deosebită,c) normală,d) redusă.A1.4. Vecinătățile
Categoria geotehnică depinde și de modul în care realizarea excavațiilor, a epuizmentelor și a lucrărilor de infrastructură aferente construcției care se proiectează poate produce degradări asupra vecinătăților. Se pot distinge, din acest punct de vedere, trei situații:a) risc inexistent;b) risc moderat;c) risc major.A1.5. Zona seismică
Categoria geotehnică depinde de zona seismică, respectiv de valoarea accelerației terenului pentru proiectare a(g) , definită în codul de proiectare P 100-1.A2. Stabilirea categoriei geotehniceA2.1. În tabelul A4 sunt date punctajele atribuite conform celor cinci factori detaliați la pct. A1.1 - A1.5, în vederea stabilirii categoriei geotehnice.
Tabelul A.4: Punctaje atribuite factorilor care determină categoria geotehnică

Factori	Punctaje
Condiții de teren	Terenuri bune	2	Terenuri medii	3	Terenuri dificile	6
Apa subterană	Fără epuizmente	1	Cu epuizmente normale	2	Cu epuizmente excepționale	4
Clasificarea construcției după categoria de importanță	Redusă	2	Normală	3	Deosebită, excepțională	5
Vecinătăți	Fără riscuri	1	Risc moderat	3	Risc major	4
Zona seismică	a(g)	1	0.15g ≤ a(g)	2	a(g) ≥ 0,25g	3

A2.2. Pentru a facilita încadrarea lucrării într-o categorie geotehnică, se folosește următoarea metodologie:a) se atribuie fiecăruia dintre cazurile aferente celor 5 factori dați în tabelul A.4 un număr de puncte, specificat în dreptul cazului respectiv;b) se însumează punctele corespunzătoare celor 5 factori;c) încadrarea în categorii geotehnice se va face în funcție de punctajul total, în concordanță cu tabelul A.5.
Tabelul A.5: Încadrarea în categorii geotehnice

Nr. crt.	Limite punctaj	Categoria geotehnică
1.	6...9	1
2.	10...14	2
3.	15...22	3

A3. Exigențe minimale în corelare cu categoriile geotehnice
Exigențele minimale privind investigațiile geotehnice care trebuie realizate și metodele de proiectare utilizate, sunt prezentate în tabelul A.6, corespunzător categoriilor geotehnice.
Tabelul A.6: Exigențe minimale privind investigarea și proiectarea geotehnică

	Categoria Geotehnică 1	Categoria Geotehnică 2	Categoria Geotehnică 3
Investigare geotehnică	Sondaje și/sau foraje de recunoaștere a terenului cu prelevare de eșantioane în vederea identificării în laborator a naturii și stării pământului.	Investigații de rutină cuprinzând sondaje deschise, foraje cu prelevarea de eșantioane și măsurarea nivelului apei subterane, încercări în laborator și, eventual, încercări pe teren.	Investigațiile menționate la Categoria geotehnică 2 și, în plus, încercări cu caracter special în laborator și pe teren.
Proiectare geotehnică	Proiectare bazată pe măsuri prescriptive și proceduri simplificate (ca de exemplu utilizarea tabelelor cu presiuni convenționale la fundarea directă).	Calcule pentru stabilitate/ capacitate portantă și deformații folosind metode uzuale recomandate în reglementările tehnice în vigoare.	Calcule mai complexe, care pot să nu facă parte din reglementările tehnice în vigoare.

A4. Corelarea între tipurile de lucrări și categoriile geotehniceA4.1. Categoria geotehnică 1 include doar lucrările mici și relativ simple, pentru care este posibil să se admită că exigențele fundamentale vor fi satisfăcute folosind experiența comparabilă dobândită și investigațiile geotehnice calitative și pentru care riscurile pentru bunuri și persoane sunt neglijabile.A4.2. Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente doar în condiții de teren care, pe baza experienței comparabile, sunt recunoscute ca fiind suficient de favorabile, astfel încât să se poată utiliza metode uzuale în proiectarea și execuția lucrărilor.A4.3. Categoria geotehnică 2 include tipuri convenționale de lucrări și fundații, fără riscuri majore sau condiții de teren și de solicitare neobișnuite sau excepțional de dificile.A4.4. Lucrările din Categoria geotehnică 2 impun obținerea de date cantitative și efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerințelor fundamentale. În schimb, pot fi utilizate metode uzuale pentru încercările de laborator și de teren și pentru proiectarea și execuția lucrărilor.A4.5. Categoria geotehnică 3 cuprinde obiecte care nu se încadrează în Categoriile geotehnice 1 și 2, reprezentate prin structuri implicând riscuri majore sau încărcări excepțional de severe, amplasate în condiții de teren dificile.A4.6. Proiectarea lucrărilor din Categoria geotehnică 3 se bazează pe date geotehnice obținute prin încercări de laborator și de teren realizate prin metodologii de rutină și speciale și pe metode perfecționate de calcul geotehnic.A4.7. Încadrarea în una din cele trei categorii geotehnice se face de către specialistul geotehnician cu consultarea proiectantului structurii.