HOTĂRÂRE nr. 68 din 29 octombrie 2025 privind adoptarea opiniei referitoare la Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 - JOIN (2025) 120

În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,
Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 7c-21/594, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 21 octombrie 2025, Camera Deputaților:1. susține direcțiile de acțiune enunțate în Cartea albă privind apărarea europeană, în scopul consolidării autonomiei strategice și pregătirii Uniunii Europene (Uniunea) în fața amenințărilor globale;2. subliniază că România, ca stat membru cu graniță directă la zona de conflict, are un interes strategic vital în consolidarea pilonului european al apărării transatlantice;3. solicită recunoașterea poziției sale geostrategice unice prin prioritizare în accesul la instrumentele financiare și programele de dezvoltare a capacităților menționate în Cartea albă;4. apreciază că o abordare unitară, solidară și coordonată la nivelul Uniunii este în interesul său strategic și că statele membre trebuie să gestioneze situațiile de criză împreună, în mod coordonat, să cheltuiască mai eficient și să investească în industria europeană de apărare;5. reiterează importanța achizițiilor publice în comun, favorizarea industriilor europene de apărare, atingerea autonomiei strategice și suveranității tehnologice, reducerea dependențelor sau constituirea unei piețe unice a apărării, ca factori esențiali în consolidarea capacităților de apărare;6. recomandă asigurarea unei coordonări sporite între inițiativele de consolidare a apărării europene și cele preconizate în Strategia privind o Uniune a pregătirii și în Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, precum și evitarea fragmentării inițiativelor europene relevante pentru securitate și apărare;7. amintește că reziliența contribuie în mod direct la securitatea națională și colectivă, completând eforturile militare; susține abordarea propusă de Comisia Europeană, bazată pe principiile pregătirii civile și militare care să vizeze toate pericolele și care să implice întreaga administrație publică și societatea în întregimea sa;8. recunoaște urgența remedierii lacunelor în materia capacităților de apărare și necesitatea consolidării sectorului apărării, prin creșterea volumului investițiilor și prin intensificarea cooperării între statele membre;9. subliniază faptul că Uniunea trebuie să adopte o abordare holistică și orizontală, care să integreze dimensiunea de apărare și securitate în majoritatea politicilor sale și care să se sprijine pe instrumente financiare și pe reglementări adecvate, bazate pe nevoile și lacunele identificate în materie de capacități;10. reamintește că NATO rămâne piatra de temelie a apărării colective și că, pentru planificarea capacităților, coordonarea cu NATO și creșterea contribuției europene în cadrul acestei organizații sunt esențiale, inclusiv în scopul creșterii capacității de descurajare; propune sporirea corelării între procesele de planificare ale NATO și programele de dezvoltare a capacităților la nivel european;11. sprijină promovarea proiectelor de interes comun la nivel european, în mod complementar cu prioritățile de dezvoltare a capacităților identificate în Cartea albă;12. consideră că prioritățile industriei de apărare a Uniunii ar trebui să includă domenii critice, cum ar fi: apărarea aeriană, capacitățile de lovitură de precizie în adâncime, războiul electronic, transportul aerian strategic, dezvoltarea de rachete și muniții, sisteme aeriene fără pilot (drone), sistemele împotriva acestui tip de aeronave, precum și capacități în domeniul cibernetic;13. susține acordarea unei atenții sporite capacităților maritime, mobilității militare și protecției infrastructurii critice (maritime), dată fiind situarea României în zona Mării Negre; sprijină creșterea resurselor pentru zona extinsă a Mării Negre, în scopul creșterii influenței Uniunii Europene la nivel regional;14. recomandă consolidarea mobilității militare, inclusiv prin eliminarea obstacolelor administrative și prin continuarea lucrărilor privind simplificarea și armonizarea procedurilor;15. amintește că România participă activ la proiectele cooperării structurate permanente și consideră că inițiativele comune vor contribui la consolidarea poziției strategice a României și la creșterea interoperabilității cu partenerii europeni și transatlantici;16. subliniază potențialul sectorului IT românesc pentru dezvoltarea de software militar, sisteme autonome și aplicații de inteligență artificială pentru apărare;17. evidențiază importanța susținerii eforturilor Uniunii pentru a menține și a promova, în continuare, cooperarea transatlantică în toate domeniile sectorului militar și al apărării;18. susține dezvoltarea bazei industriale și tehnologice de apărare europene într-un mod echitabil din punct de vedere geografic, prin care să fie încurajată colaborarea transfrontalieră între IMM-uri;19. susține implementarea Programului pentru industria europeană de apărare (EDIP) prin cele trei direcții principale de acțiune: dezvoltarea parteneriatelor industriale transfrontaliere, sprijinirea achizițiilor publice destinate constituirii de rezerve strategice și crearea de rezerve de produse de apărare fabricate în Uniune și amplasate strategic;20. susține integrarea Ucrainei în baza industrială și tehnologică de apărare europeană, apreciind recunoașterea industriei ucrainene ca un partener inovator și strategic în dezvoltarea capacităților militare comune;21. recomandă includerea altor țări candidate, în special a Republicii Moldova, în inițiativele europene de apărare;22. salută acordarea de stimulente pentru participarea la proiecte europene comune și extinderea cadrului de finanțare al Băncii Europene de Investiții pentru proiectele de infrastructură cu dublă utilizare și pentru alte echipamente;23. susține măsurile de simplificare a legislației în domeniul apărării și flexibilitatea activării clauzei derogatorii naționale din cadrul Pactului de stabilitate și creștere;24. sprijină inițiativele pentru atragerea capitalului privat, inclusiv cele de facilitare a accesului la finanțare în beneficiul industriei de apărare;25. propune dezvoltarea parteneriatelor Uniunii cu alte state cu viziuni similare, în scopul fructificării oportunităților de îmbunătățire a lanțurilor globale de aprovizionare cu materii prime pentru industria de apărare;26. susține, totodată, obiectivele Comisiei de a consolida reziliența lanțurilor valorice din apărare și a diversifica sursele de aprovizionare a componentelor și materiilor critice, reducând la minimum orice potențial risc care ar lăsa Uniunea vulnerabilă unor constrângeri economice;27. recunoaște contextul internațional actual, în care atât materiile prime critice, cât și tehnologiile emergente, precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice, biotehnologia, robotica și sistemele hipersonice, devin factori determinanți ai creșterii economice și ai capacităților militare. În acest cadru, susține dezvoltarea unor ecosisteme tehnologice mai riguroase, care să asigure un control sporit asupra utilizării comerciale a acestor tehnologii, contribuind astfel la protejarea securității naționale;28. subliniază că amenințările hibride digitale, în special dezinformarea masivă prin rețele de conturi false pe platformele de social media, reprezintă un risc major pentru securitatea națională, integritatea proceselor democratice și coeziunea socială;29. atrage atenția asupra vulnerabilității statelor membre la operațiuni de influență ostile desfășurate prin conturi false și identități fabricate, care manipulează opinia publică și subminează încrederea în instituțiile democratice;30. propune înființarea în România a unui Centru European de Excelență pentru Combaterea Dezinformării și a Amenințărilor Hibride Digitale;31. solicită Comisiei Europene să inițieze, în strânsă corelare cu Strategia de securitate internă a Uniunii, un cadru european de verificare a identității utilizatorilor pe platformele de social media.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 29 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,NATALIA-ELENA INTOTERO
București, 29 octombrie 2025.
Nr. 68.
----